muzeul auto-tehnic sinsheim
ce poti face intr-un weekend friguros, in afara de scos placa pe munte sau stat cuminte sub patura cu o cana de ceai si o carte? well, te duci la un muzeu. iubesc muzeele, fac sute de poze si ma simt ca un copil, dar in special cele tehnice ma fascineaza. asa ca ne-am indreptat spre sinsheim (undeva pe langa heilbronn), unde se afla al doilea muzeu tehnic al germaniei si cel mai mare muzeu privat din europa. muzeul are o colectie indoor foarte mare, insa si una outdoor, de avioane si instrumente militare, asa ca recomand totusi o vizita la + grade, ca noua ne-au inghetat degetele pe declansator :D totusi, that’s how it looks like:
daca va plac batraneii la fel de mult ca si mie, aveti aici peste 300 de exemplare (de la “american dreamz” pana la prima incercare a dl-ului benz). plus multe unicate tunate :D …
… apoi mai e si o colectie klein-a dar fein-a de motocilete vechi…
… mai sunt si marci de care nu am auzit si metode de transport ceva mai… altfel…
… la care se adauga cea mai mare colectie de masini de formula 1 din europa.
o mare parte din muzeu e dedicata aparaturii militare. de la avioane mai mult sau mai putin atinse de glontul inamicului, tancuri si purtatoare de rachete…
… pana la one-man buncare…
… si accesorii pentru soldati mai funky! :D
as fi foarte recunoscatoare daca cineva m-ar putea lumina in cazul instrumentului din imagine (nu, nu avea placuta cu explicatie).
pe langa multe alte utilaje agricole, locomotive, biciclete, roboti si alte minuni, ceea ce face muzeul unic sunt cele doua avioane supersonice ever construite: concorde-ul francez si tupolev-ul sovietic. amandoua sunt deschise vizitatorilor.
achtung: toate avioanele expuse (sunt mai multe) sunt inclinate intr-un mod sadic. asa ca luati-va incaltari de munte :)
oberstaufen
cesky krumlov
ne incheiem periplul ceh in krumlov (sau krummau in germana), un orasel medieval foooarte frumos, situat la 20 de km de granita cu austria. de altfel orasul a fost multa vreme in posesia austriecilor, influenta lor fiind inca foarte vizibila.
pe langa oraselul in sine, de un farmec aparte (chiar si pe o ploaie enervanta), principalul punct de atractie il reprezinta castelul schwarzenberg.
podul de legatura cu orasul a fost special facut ca sa fie usor de distrus in caz de atac, castelul devenind astfel greu de cucerit.
turnul castelului adaposteste un muzeu care prezinta istoria localitatii. daca urcati pana sus, puteti vedea impresionantul clopot si o panorama a orasului.
narri-narro, hola-ho!
in spatiul germanic, in fiecare an pe 11 noiembrie incepe sezonul carnavalului. fiindca in noiembrie si decembrie nu se intampla decat festivalul sf. martin si craciunul, carnavalele se pornesc abia in ianuarie. dar si cand se pornesc, sa te tii frate! :)
azi prezentam: narrentreffen-ul (adica un fel de intalnirea nebunilor, cei care se constumeaza fiind denumiti narren, adica nebuni/bufoni/prosti) din konstanz.
ziua internationala a holocaustului – lidice
pe 27 mai 1942, niste membri ai rezistentei cehesti au organizat un atentat impotriva lui reinhard heydrich, guvernator al boemiei, unul dintre cei mai importanti oameni din reich si responsabil de planificarea holocaustului. cateva zile mai tarziu heydrich murea si nazistii erau hotarati sa se razbune. auzind ei de la niste pasarele ca atentatorii erau ori din ori ascunsi in lidice, un sat la 20 de km de praga.
in noaptea de 10 iunie 1942, nazistii au incercuit satul, au adunat toti barbatii de peste 15 ani (172 la numar) si i-au impuscat. femeile (195)au fost adunate si (dupa ce cele gravide au nascut, mai mult sau mai putin la comanda) au fost trimise in lagarul ravensbrück. acolo 52 dintre ele au fost omorate. dintre cei 105 de copii, unii au fost trimisi in germania ca sa fie ‘”germanizati”, iar restul de 82 au fost dusi in lagar si gazati. dintre cei trimisi in germania, numai 17 au supravietuit.
satul a fost apoi ars si apoi distrus complet. cimitirul satului a fost vandalizat, mortii scosi si totul facut una cu pamantul.
la doua saptamani dupa masacrul de la lidice, un alt sat, lezaky, a fost complet ras si locuitorii impuscati sau trimisi in lagare. in total se estimeaza ca circa 1300 de oameni au murit din razbunarea mortii lui heydrich. ulterior s-a demonstrat ca atentatorii nu aveau legatura cu lidice sau lezaky.
astazi lidice este un satuc linistit. construit langa locul celui vechi, de catre femeile ce au supravietuit ravensbrück-ului. locul fostului sat este acum de o goliciune cutremuratoare. doar vechea strada a fost refacuta. pe marginea ei, doar fundatia bisericii si a unei case aduc aminte ca aici a fost odata un sat. statuia reprezentand cei 82 de copii ucisi e mereu inconjurata de jucarii, lumanari si flori. memorialul are si un muzeu, unde se pot vedea imagini din arhiva nazista de la distrugerea satului.
o statistica recenta arata ca un german din cinci nu stie ce e aia auschwitz. prin analogie, incerc sa imi inchipui cati romani stiu ce e aia canalul dunare-marea neagra. sau pitesti. sau sighet.
sa nu uitam!
budweis
in budweis in afara de o piata maaare si colorata si o capela interesanta, nu mai e decat… bere. the real budweiser, adica.
karlstejn
situat la vreo 30 de km de praga, intr-un satuc nespectaculos, karlstejn este cel mai faimos castel din cehia. construit de carol IV pentru a adaposti bijuteriile si relicvele imperiale (care acum se gasesc in schatzkammer-ul din viena), castelul nu a fost niciodata cucerit, pastrandu-se destul de bine de-a lungul vremii.
praga – views
strajuita de 2 cetati, vysehrad (o cetate mai mica, la marginea orasului) si prazskyhrad, resedinta a regilor, imparatilor si mai nou a presedintilor cehi, praga e traversata de vltava (un afluent al elbei). ca si trivia, numele vltavei e germanic si inseamna valtoare.
fiind foarte putin distrusa la razboi (sau aproape deloc), praga pastreaza numeroase cladiri vechi, dar are si destule motive arhitectonice mai moderne.
drumul spre cetate, care trece prin cartierul mala strana, abunda in biserici, cladiri baroce si stradute medievale.
nu departe de vltava, am descoperit si una dintre cele mai interesante sculpturi din oras.
odata ajunsi la cetate (dupa un urcus destul de sportiv), ne-am tras sufletul admirand panorama orasului.
cetatea este un complex imens de cladiri si biserici, fiecare rege/imparat adaugand in decursul timpului propria sa viziune arhitecturala. im mijlocul cetatii strajuie impresionanta biserica a sf.vitus. inauntru se gasesc mormintele sf.vaclav si nepomuk.
cladirea palatului probabil ca merita o vizita, insa necesita nervi tari si cel putin ora de pierdut la coada pentru bilete. eu am preferat sa investesc timpul in altceva si am admirat palatul doar pe dinafara.
intorcandu-ne in stare mesto (orasul vechi), am traversat podul carol, visul meu de atatia ani, care e plin pana la refuz cu turisti.
ajunsi din nou in piata centrala, am asteptat sa bata gongul si am facut o pauza de pranz, ca niste turisti batrani ce suntem.
apoi am luat la picior cartierul evreiesc, unde printre cele 6-7 sinagogi exista si cea mai veche din europa. lasandu-ma sa casc gura inauntru, B-ul meu a reusit sa imi indeplineasca o dorinta mai veche, si anume aceea de a vedea o sinagoga inauntru. pentru cei care inca nu au apucat sa vada, sinagogile sunt mult mai simple si mai misogine decat bisericile crestine.
am mai trecut apoi pe la cimitirul evreiesc, admirand pe drum arta si arhitectura ceha…
…si am incheiat cu cateva din multele si excelentele beri cehesti! deci, na zdravi!
































































